Delia a anunțat cu puțin timp în urmă detaliile unui concert foarte sofisticat, care va avea loc pe 5 decembrie, la Teatrul Național București: Delia’s Winter Wonderland. Nu este un concert obișnuit, nici din punct de vedere al conceptului, nici ca preț. Biletele costă 490 de lei (VIP Package) și 690 de lei (Ultra VIP Package). Lei noi, da. 🙂
Știam de concert de când am fost la cel mai recent concert pe care l-a susținut în Hard Rock Cafe. Acolo a anunțat că va urma surpriza din decembrie, dar nu a dat detalii. Suna interesant de-atunci. Chiar am așteptat să văd ce se va petrece. Ei bine, da, recunosc, am fost surprinsă și eu de prețuri, căci nu e ceva ce am mai întâlnit până acum la vreun artist de la noi. De ce sunt atât de scumpe? Pentru că, pe lângă concert, publicul va putea consuma cocktail-uri și va putea mânca înainte de începerea show-ului, iar după concert va putea merge la after-party-ul din clubul Nuba.
Lăsând deoparte aceste aspecte extra, în timpul concertului, Delia va cânta alături de o orchestră de 30 de instrumentiști. Concertul va beneficia de „cele mai inedite elemente de grafica, proiectii de ultima generatie, scenografie grandioasa, costume exceptionale create special pentru acest eveniment si machiaje desprinse din regate inghetate – totul atent selectionat, intocmai ca si complexitatea structurala a unui fulg de nea.” Mai mult ca sigur va fi o experiență inedită, „once in a lifetime”.
Și-acum vine întrebarea: merită Delia 690 de lei? Cu masă, cu cocktail, cu ieșire în club, cu orchestră… 690 de lei?!
Eu zic că da. Delia merită biletele astea. Le merită doar pentru simplul fapt că a avut curajul să le ceară. Le merită pentru e primul artist care a arătat că își respectă și își conștientizează munca. Nu spun că sunt ieftine, spun că le merită. Le va cumpăra doar cine își permite și cine își dorește să vadă și un altfel de concept de show. Recunosc, dacă m-ați fi întrebat acum 5 ani dacă le merită, v-aș fi zis că nu. Probabil nici nu îmi plăcea atunci. Mi se părea puțin chiar haotică, pentru că nu-și găsea stilul. Între timp, le-a încercat pe toate și, surpriză, i se potrivesc multe, după ce le-a dat un numitor comun. Are un stil propriu, chiar dacă acum cântă rock „Da, mamă” și apoi e călare pe un crocodil gonflabil, cântând „1234”.
Când a lansat piesa asta, „1234”, s-a rupt internetul în mii de bucățele. Toată critica din lume era comprimată în comentariile făcute pe marginea clipului. Degeaba. Niciun val de hate nu o să șubrezească imaginea Deliei din ultimii ani. Nu era ca și cum s-ar fi lansat cu videoclipul respectiv și altceva n-ar fi avut de demonstrat. Era fix invers. A demonstrat tot și a vrut o chestie rebelă. Pe cât de agresiv a fost criticată, pe atât de inofensiv era single-ul ăla, lansat just for fun. Dar așa ne place nouă să ne atacăm. E ceva tipic atunci când cineva părăsește zona de confort cu care ne-a obișnuit.
Delia e aceeași, însă personalitățile pe care artistul le adoptă sunt foarte multe. Tocmai despre asta e evoluția ei. Tocmai de-asta a rezitat atât timp pe piață și acum nu o mai dă nimeni jos din topuri. Pentru că, orice trend de muzică s-ar ivi, Delia își găsește stilul potrivit momentului și vine cu o piesă care nu seamănă cu nimic de până acum, dar care poartă semnătura ei, vers cu vers. Single-urile ei din ultimii 2-3 ani sunt un paradox, prin comparație. Și a reușit cu toate. Merită biletele de 690 de lei pentru zecile de piese lansate solo și pentru anii în care a rezistat în industrie, reinventându-se.
Delia a ajuns la o maturitate artistică la care își permite orice; să lanseze single-uri ca „1234”, să umple Sala Palatului, să convertească piese hip-hop la stilul ei, să aibă concerte sold-out, să cânte în deschiderea Rihannei și a lui Robbie Williams, să pună prețul unui bilet 690 de lei. Poate să facă ce vrea ea. Merită 690 de lei pentru a-și plăti echipa care e alături de ea, de atâți ani. Merită managerul, merită PR-ul, merită band-ul, merită costumele, merită machiajul, merită coafura, merită coregrafiile, merită luminile, merită efectele speciale. Dacă publicul ei o susține și plătește bilete, atât timp cât ea și echipa oferă ce publicul vrea să vadă, poate merge pe orice drum pe care n-a mai mers altcineva înainte. Pe drumul acela nu ajunge singură, ci doar alături de cei anterior menționați. În 2016, nu poți să te prezinți în aceeași manieră la nesfârșit și să aștepți un rezultat diferit sau o evoluție pe termen lung. Delia a înțeles asta. O să mai dureze un pic până o să înțelegem și noi.
De fapt, aici cred că e problema. Lipsa unui precedent. „Cum să ceri 690 de lei pe un bilet? Ești în România. Cine te crezi? Nici Rihanna nu a costat atât.” De-asta spuneam că Delia ar merita un concert sold-out, tocmai ca să creeze un precedent. Îmi doresc să demonstreze că ne putem educa să plătim pentru muzică, nu doar să piratăm. Să demonstreze altor artiști că publicul e dispus să plătească și ce ascultă, nu doar ceea ce mănâncă. Dar, cum la noi nu sunt majoritare persoanele care sunt dispuse să cumpere muzică, nici concertele nu trebuie să fie pentru toată lumea. Mi se pare echitabil.
Deși nu sunt cel mai mare fan, încât să merg după ea la toate concertele, am cumpărat muzica Deliei de fiecare dată când a scos un single nou. Cumpăr muzică din respect și consider că îmi investesc banii, nu că îi cheltui. La fel și la concerte. Când dau banii pe un bilet, fie că ar costa 15-20 de lei în vreun club, fie că e Diamond Circle în Piața Constituției sau la Arenele Romane, investesc banii aceia în experiența concertului. Îmi doresc să fiu cât mai aproape de artist. Vreau să îmi amintesc un show de excepție al unui artist care îmi place, pe care îl respect și despre care nu știu dacă îl voi mai vedea a doua oară în acea ipostază sau poate chiar deloc. Concertele trebuie percepute ca o experiență, nu ca un motiv de dat check-in sau vreo dovadă de aroganță, doar pentru că biletul costă mult.
Am urmărit o discuție pornită de Florin Grozea, pe Facebook, pe tema prețurilor biletelor la Delia și pot spune că acei oameni care au comentat acolo reprezintă un focus-grup care reflectă comportamentul publicului din România. Mulți au început să-și dea cu părerea, unii pertinent, alții mai puțin. Foarte puțini tindeau chiar spre ironii și miștouri. Cei mai mulți spuneau că e prețul e exagerat, însă o comentatoare se remarca foarte bine în mulțime și susținea sus și tare că nu merită, că e mult prea scump, că e Delia, că suntem în România. M-am antrenat și eu în discuție și, la un moment dat, am rugat-o să-mi spună sincer dacă ar fi plătit biletul la același spectacol în condițiile în care ar fi costat 60 de lei, de zece ori mai puțin. Răspunsul a fost că NU, dar tot era indignată, chiar dacă nu ar fi participat în niciun fel. 🙂
Ați zice că e amuzant, dar nu e. Mi s-a părut relevant pentru modul cum reacționează publicul față de evenimente mari. Se formează un val mare de hate la început. Valul ăsta e animat de persoane care comentează din canapea și care n-ar plăti nici 2 lei pentru evenimentul respectiv. În timpul ăsta, potențialii plătitori de bilete tac și cumpără, pentru că ei chiar își doresc, dar nu sunt sonori. Și când te uiți pe Internet, azi pare nasol evenimentul, iar peste 3 săptămâni vezi că e sold-out. Având în vedere că show-ul e în decembrie, bănuiesc că multe bilete vor fi achiziționate drept cadou. Sinceră să fiu, eu mi-aș face mie singură cadou un bilet, având în vedere că în ziua următoare e ziua mea de naștere. Dacă eu m-am gândit la asta, sigur s-au gândit și alții, inclusiv organizatorii. 🙂 Internetul nu e cel mai bun barometru, căci la el are acces toată lumea. O să vedem păreri relevante doar după concert, unde au acces doar oamenii care chiar vor scoate banii din buzunar pentru a fi acolo.
Nu vă spun eu ce să faceți pe Internet, dar dacă oricum nu vă interesează un subiect, nu mai formați o imagine negativă asupra unor lucruri față de care ați putea fi indiferenți. Ofensați o echipă întreagă, care muncește să conceapă un show. Muzica nu e obligatorie. Nu vă bagă nimeni mâna în buzunar. Keep calm și mergeți mai departe! 🙂
– Biletele pentru Delia’s Winter Wonderland sunt aici.
